De ce sunt atât de importante probioticele și prebioticele
Știai că în organismul tău trăiește o populație uriașă de 100 de trilioane de microorganisme din până la 400 de tulpini și 7000 de specii? Unele sunt cetățeni permanenți, altele doar turiști, dar împreună au grijă ca locul în care trăiesc să funcționeze cum trebuie.
Ești țara bacteriilor bune, iar sistemul digestiv e capitala
Dacă intestinele și stomacul sunt capitala, adică locul unde trăiesc și lucrează cele mai multe bacterii bune, în restul corpului sunt o mulțime de alte localități: gura, nasul, esofagul, gingiile, toracele, pielea. Chiar și la periferiile corpului: la subraț, sub unghii, între degete. Înainte să zici bleah, nu uita că ele sunt foarte de treabă și ne protejează de tot felul de boli.
Probioticele țin la distanță răcelile și alte răutăți
Pe aici nu se trece! Bacteriile probiotice luptă cu virusurile și bacteriile rele vinovate pentru răceli, gripe, rotavirus, herpes și ulcere. Studiile spun că putem mulțumi bacteriilor bune pentru 70% din imunitatea noastră și că ele se coordonează cu citokinele și celulele albe din corp pentru o apărare mai puternică. Oamenii de știință mai spun că ADN-ul combinat al locuitorilor noștri probiotici este de 100 de ori mai mare decât propriul nostru ADN.
Probioticele și creierul = #bffgoals
Știai că ai mai multe bacterii decât minte? Și nu că nu ai avea destulă minte, dar în timp ce creierul uman cântărește în medie 1,4 kg, microbiomul are în total în jur de 2,5 kg.
Dar nu contează așa mult care e mai mare, cât relația strânsă dintre probiotice și minte. Bacteriile din sistemul digestiv produc sute de agenți neurochimici pe care creierul îi folosește pentru a-și regla procesele de învățare, memoria și dispoziția.
Iar relația e reciprocă: și creierul poate influența populația de bacterii. De exemplu, în perioadele foarte stresante pierdem bacterii bune, de aceea ne și îmbolnăvim mai ușor. Așadar, e bine să chemăm întăriri prin dietă sau chiar suplimente, ca să nu ne ia și burta atunci când ne iau nervii.
Cum avem grijă de populația de bacterii bune din corp?
În primul rând prin cum ne hrănim pe noi și pe ele, desigur! Pe lângă alimentele cu conținut de probiotice vii, precum lactatele fermentate (iaurt, kefir, brânzeturi moi), murăturile și kombucha, trebuie să le asigurăm rezidenților noștri și hrana de care au nevoie. O dietă variată, cu cât mai multe bunătăți vegetale, e suficientă pentru a păstra flora intestinală sănătoasă și productivă.
Prebioticele – hrana preferată a probioticelor
Prebioticele sunt fibre nedigerabile de către om, dar foarte pe gustul bacteriilor. Ele se găsesc în fructe, legume, cereale integrale, și creează mediul perfect în care probioticele pot duce o viață bună și pentru ele și pentru noi. Câteva exemple ar fi…
Merele
Merele sunt bogate în pectină, o fibră prebiotică solubilă foarte valoroasă, prezentă atât în coaja cât și în pulpa fructelor – fie că le preferi roșii și dulci sau verzi și acrișoare. Pectina este convertită în acizi grași cu lanț scurt precum propionat și butirat, care pentru noi sună a limbă străină dar pentru bacteriile bune sună ca o masă delicioasă.
Bananele
Dacă le alegi și le consumi când sunt mai verzi, bananele sunt una dintre cele mai bogate surse de prebiotice. Poate nu sunt la fel de dulci ca cele coapte, însă au beneficii majore pentru flora intestinală și reduc balonarea.
Fructele de pădure
Acestea conțin cantități semnificative de polifenoli, care acționează asemenea prebioticelor și ajută bacteriile din tractul digestiv să se înmulțească. Împreună cu fibrele solubile din fructe, polifenolii susțin sănătatea florei intestinale, ca să nu mai vorbim de superputerile lor antioxidante și antiinflamatorii.
Condimente pe placul digestiei
Ardeiul iute cayenne
Mic și plin de temperament, ardeiul iute cayenne s-a dovedit a fi benefic în relație cu peste 10 tulpini de bifidobacterii și 13 tulpini de Lactobacillus. O notă picantă nu numai că dă caracter meselor și gustărilor tale, dar dă și zvâc florei intestinale.
Ghimbirul
Mai multe studii au arătat că ghimbirul protejează stomacul de agenți cauzatori de ulcere, precum medicamentele sau bacteria Helicobacter pylori. Folosit de secole în medicina tradițională, ghimbirul este renumit pentru efectul său de reducere a balonării și stimulare a digestiei. Mai mult, ghimbirul susține înmulțirea bacteriilor Lactobacillus și Bifidobacterium în sistemul digestiv.
Turmericul
Turmericul e un alt condiment prietenos cu flora intestinală, care și-a demonstrat efectul de a accelera tranzitul intestinal și de a crește secreția de acid biliar. Astfel, el lucrează împreună cu populația de bacterii pentru a combate constipația și alte răutăți care supără digestia.
Încă 5 motive să ai grijă de locuitorii corpului tău
- Pentru că bacterii ca ale tale nu mai are nimeni! Populația de probiotice este unică pentru fiecare individ, asemenea unei amprente vii.
- Pentru că ele sunt motivul misterios al apendicelui. Până recent, apendicele era considerat inutil. Însă oamenii de știință nu au vrut să creadă că ceva din corpul nostru n-ar avea rost, și au avut dreptate: ei au constatat că, atunci când organismul este atacat de agenți patogeni, apendicele eliberează bacterii probiotice pentru a apăra „fortăreața”.
- Pentru că sunt cu tine de-o viață. Știai că bebelușii primesc prima doză de probiotice de la mame, atunci când ies în lume prin naștere naturală? Ulterior, porțiile de probiotice continuă prin alăptare.
- Pentru că ajută vitaminele și mineralele să ajungă la tine. Probioticele ajută la producția și procesarea unui număr foarte mare de nutrienți: vitaminele A, K, B1-B3, B5-B7, B9, B12, minerale ca magneziu, fier, cupru și calciu, proteine, carbohidrați.
- Pentru că sunt majoritare. Știai că în corpul tău sunt de 10 ori mai multe celule bacteriene decât celule umane? Chiar dacă ești o minoritate în propriul corp, totuși tu ai puterea de a decide cât de multă grijă ai de ele și cu ce bunătăți le hrănești. Iar ele te vor răsplăti cu o imunitate de fier și o stare de spirit slooper bună.
